Despre carte: an / Străinul meu a aprins lumina și s-a întors spre mine. Era un bărbat de vreo treizeci de ani, înalt și atletic. În persoană, mi s-a părut frumos, chiar foarte frumos. Părul îi era întunecat și des, iar ochii lui erau albaștri ca cerul. Era îmbrăcat simplu: blugi de culoare închisă (deși probabil costă mulți bani) și un pulover lejer. Mânecile erau suflecate până la coate, astfel încât brațele lui erau clar vizibile: mari și puternice. Chiar mi-am dorit sa fiu in astfel de brate, ca sa ma imbratiseze si sa ma incalzeasca cu caldura lor. Doamne, la ce mă gândesc? Moartea îmi respiră pe gât și mă gândesc la niște lucruri stupide. Dar, în primul rând, sunt femeie și, ca orice femeie, îmi doresc dragoste și afecțiune. Și tot ce pot face este să fug de pericol ca un câine..